Pârtii, cărări de munte, lacuri și drumuri care fac din călătorie o destinație.
Pensiunea se află la aproximativ 7 minute de domeniul schiabil Șureanu, de telescaun și de teleschi. Un punct de plecare pentru zilele petrecute pe zăpadă.
Pentru pârtiile deschise, instalațiile în funcțiune și condițiile din ziua vizitei, cere informații actuale înainte de plecare.
Zona oferă trasee către Vârful Șureanu, la 2.059 m, Iezerul Șureanu și Vârful lui Pătru, la 2.130 m. Alege traseul potrivit experienței tale și vremii din ziua respectivă.
La aproximativ 2 km de Luncile Prigoanei se deschide poiana Poarta Raiului. Pensiunea Șureanu este așezată chiar în mijlocul ei, cu o panoramă spre masiv.
Drumul prin Luncile Prigoanei continuă către cabana și Iezerul Șureanu, locuri evocate de Lucian Blaga în „Hronicul și cântecul vârstelor”.
Barajul Oașa este reperul de acces către pensiune, aflat la 16 km. Din zona barajului, ramificația spre colonia Fetița duce către mănăstire.
Valea Frumoasei păstrează legătura cu poveștile lui Mihail Sadoveanu. Vechea cabană Oașa și „bradul strâmb” amintit de scriitor au fost acoperite de apele lacului de acumulare.
Vezi traseul de acces
Drumul leagă Transilvania de Oltenia și atinge 2.145 m în Pasul Urdele. Traseul unește Sebeș, Șugag, Oașa, Obârșia Lotrului, Rânca și Novaci.
Între Obârșia Lotrului și Novaci, serpentinele trec prin zona alpină Ștefanu, Cărbunele, Muntinu și Urdele, apoi către Păpușa și Rânca.
Povești despre drumuri de munte, tradiții și oamenii care au dat viață acestor locuri.
Există mai multe ipoteze despre originea drumului: o cale folosită de legiunile romane, contribuția familiilor locale la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea și amenajări militare germane din Primul Război Mondial. Aceste relatări nu stabilesc o origine certă.
Drumul folosit de păstorii din Mărginimea Sibiului pentru trecerea turmelor spre Oltenia era cunoscut drept „Poteca Dracului”. Drumul a fost reconstruit în perioada interbelică, inaugurat de Carol al II-lea în 1938 și reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În memoria locală este păstrată și povestea a aproximativ 200 de oameni din Jina care, însoțiți de preot, ar fi trecut munții și s-ar fi așezat la Corbii de Piatră, în actualul județ Argeș. Povestea acestei migrații se împletește cu tradițiile comune ale „ungurenilor” din Mărginimea Sibiului, Novaci, Vaideeni și Băbeni.
Traseul descris coboară circa 7 km din Jina spre Șugag, apoi urcă pe lângă Barajul Tău până la Oașa. Dincolo de Oașa, continuă către Obârșia Lotrului. Ramificația din dreapta barajului conduce către zona Fetița și mănăstire.
Denumirea Luncilor Prigoanei este legată, în relatarea locală, de pedepsirea celor care încercau să plece în bejenie. Traseul continuă spre cabana și Iezerul Șureanu. De aici, legătura către Sadu și Tălmaciu străbate 62 km de peisaj montan.
Din Obârșia Lotrului, o ramură de circa 60 km duce către Brezoi, pe lângă Lacul Vidra și Voineasa, și una de circa 28 km către Petrila. Transalpina continuă înainte spre Novaci, prin sectorul alpin, apoi prin Rânca.
La inaugurarea din 1938, traseul Novaci–Săliștea ar fi fost parcurs în opt ore. Înaintea finalizării lucrărilor de modernizare, ruta Sebeș–Șugag–Obârșia Lotrului–Rânca–Novaci era estimată la 3–4 ore. Durata călătoriei depinde de trafic, vreme și condițiile de drum.
Modernizarea a început în 2009 pe 148 km, între Sebeș și Bengești. Până în iulie 2011, peste 98% din drum era asfaltat, iar la începutul lui 2013 lucrările erau aproape încheiate, cu unele podețe încă în lucru. Pentru circulația din prezent, verifică informațiile actuale înainte de deplasare.
În primii ani, domeniul schiabil era cunoscut pentru cele șapte pârtii și un sezon de patru–cinci luni. În fiecare iarnă, deschiderea pârtiilor și durata sezonului depind de condițiile de zăpadă.